Creditul ipotecar rămâne una dintre principalele forme de finanțare pentru achiziția unei locuințe în România, astfel că odată cu locuința, apar uneori și grijile legate de rate. Iar acest lucru, care vine mai devreme s-au mai târziu, nu e doar o chestiune de bani, ci o stare care se insinuează în gânduri, în conversații, în somnul de noapte și, inevitabil, în relațiile dintre oameni. Într-un interviu acordat Imobiliare.ro Finance, psihologul Gáspár György spune că stresul financiar nu e ceva ce se „rezolvă” de la sine. Din contră, devine o sursă serioasă de disconfort emoțional dacă nu știm cum să-l gestionăm.
„Noi, românii, punem o greutate mare pe bani. Când simțim că nu avem destui sau că nu ne descurcăm, disconfortul crește imediat.” Iar disconfortul, în acest caz, nu e doar o simplă stare trecătoare. Poate lua forma vinovăției sau rușinii, două emoții pe care mulți le resimt atunci când semnează pentru un credit. De ce? Pentru că, așa cum explică Gáspár, viața reală nu se trăiește în decizii perfecte. Uneori luăm hotărâri pe care mai târziu le punem la îndoială, alteori ne răzgândim, dar toate aceste emoții fac parte din firea umană. Nu ele sunt problema, ci felul în care le înțelegem și le ducem cu noi.
Într-un cuplu, banii pot deveni un subiect sensibil, dacă nu chiar un teren minat. Foarte multe conflicte pornesc de la diferențele de abordare: unul dintre parteneri este mai econom, celălalt mai relaxat financiar. Aceste stiluri pot crea tensiuni greu de integrat în viața de zi cu zi. Gáspár încurajează cuplurile să înceapă conversațiile financiare nu cu reproșuri, ci cu sinceritate: „Spune ce simți. Vorbește despre emoțiile tale. Așa, celălalt poate înțelege ce se întâmplă în interiorul tău și îți poate răspunde cu empatie.”
A vorbi pe rând, a asculta cu adevărat și a accepta că pot exista două puncte de vedere valide, acestea sunt, în viziunea psihologului, pașii care transformă o conversație în dialog și nu în ceartă. Și poate cel mai important lucru este ca amândoi să se simtă ascultați. Acolo unde este ascultare, poate apărea și compromisul, iar în viața în doi, compromisurile nu sunt un semn de slăbiciune, ci de maturitate relațională.
Dincolo de relații, există și o povară colectivă care apasă: mentalitatea moștenită. Pentru mulți, mai ales din generațiile părinților sau bunicilor noștri, ideea de „rată” vine la pachet cu rușinea sau cu sentimentul de eșec. „Ei au trăit în alte vremuri”, spune Gáspár. Într-o lume fără bănci, fără leasing, fără alternative. Într-o lume în care locuința era dată de stat și nu exista libertatea de a alege. Astăzi, realitatea s-a schimbat complet. A avea rate nu e o rușine, e doar una dintre formele prin care oamenii moderni își construiesc viața. Iar dacă acel credit contribuie la starea de bine a familiei, atunci este o alegere justificată. Nu o tragedie.
Dar anxietatea financiară rămâne. E acel zgomot de fundal care nu ne lasă să dormim, care ne obligă să tragem de noi, să vrem mereu mai mult și mai bine. Această goană continuă duce adesea la epuizare și, inevitabil, la scăderea încrederii în sine. Pentru că, așa cum spune psihologul, stima de sine nu e o constantă. E influențată zilnic de reușite, de eșecuri, de felul în care ne vedem prin ochii celorlalți.
Poate că cea mai delicată întrebare pe care o putem pune atunci când vine vorba de bani este: chiar am nevoie de asta? Sau doar îmi doresc? E ușor să apăsăm pe butonul de „cumpără acum, în 12 rate”, dar e mai greu să distingem între o nevoie reală și un impuls trecător. Gáspár György sugerează o întâlnire sinceră cu propriul sine: „Întreabă-te dacă această dorință va conta peste cinci ani. Dacă nu, poate nu e cazul să-i dai atâta putere.”
La final, întrebat care ar fi un singur sfat pentru cei care trăiesc cu povara ratelor, Gáspár răspunde simplu: „Acceptă situația în care te afli. La momentul deciziei, ai făcut ce ai crezut că e mai bine. Acum, e mult mai productiv să fii creativ și deschis decât să te lupți cu ceva ce nu mai poate fi schimbat.”
Vezi AICI interviul complet.
Gáspár György este psiholog, autor și promotor al sănătății relaționale.
