România riscă să intre în categoria „junk”. Cum influențează ratingul României rata ta la credit?

S&P Global Ratings anunță, pe 2 octombrie, ratingul de țară pentru România. În prezent, România are calificativul BBB-, cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul nivel din categoria „investment grade”, recomandată investițiilor. O retrogradare cu o treaptă ar coborî România în categoria „junk”.

Decizia S&P vine după evaluările celorlalte două mari agenții internaționale, de care România a reușit să treacă cu succes. Fitch a menținut în iulie ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, iar Moody’s a confirmat în august calificativul Baa3, tot cu perspectivă negativă. Ambele ratinguri se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade. 

Ce ar însemna pentru România trecerea la categoria „junk”?

O retrogradare în categoria „junk” ar face ca România să atragă finanțare mai greu și mai scump de pe piețele internaționale. În plus, unele fonduri de investiții și de pensii au reguli care le limitează investițiile în această categorie, astfel că o parte dintre investitori ar putea vinde active locale.

Pentru cei care au sau vor să ia un credit, întrebarea este însă alta: un rating mai slab influențează rata lunară la credite?

Răspunsul scurt este: da, dar nu peste noapte. Inițial, o deteriorare a percepției asupra riscului asociat României duce la costuri mai mari de finanțare pentru stat. O creștere a costului de finanțare a statului pune ulterior presiune și pe dobânzile de pe piața interbancară, adică pe costul la care băncile își împrumută bani între ele pe termen scurt. Ratele la creditele populației depind, în general, de IRCC, un indice calculat pe baza dobânzilor de pe piața interbancară. Creșterea dobânzilor pe piața interbancară se reflectă, cu o întârziere de un trimestru, în IRCC, iar de aici efectul ajunge în dobânzile la creditele românilor.

„Dacă se întâmplă să ajungem în junk, asta ar însemna o finanțare mai scumpă a statului, o finanțare mai scumpă a băncilor și, într-un final, o finanțare mai scumpă a consumatorilor. De asemenea, ar însemna avansuri mai mari și ar face clienții să amâne decizia de cumpărare”, explică Andrei Cazacu, Franchise Network Director Imobiliare.ro Finance.

România se împrumută deja mai scump

Ca să înțelegem ce impact ar putea avea o deteriorare a ratingului de țară, trebuie să ne uităm mai întâi la randamentele actuale pentru titlurile de stat românești. 

Pe piața secundară, randamentul mediu al titlurilor de stat românești cu maturitatea de 10 ani a ajuns la 7,56% pe 28 septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni. Valoarea reprezintă fixingul BNR, calculat pe baza cotațiilor din piață. Randamentul de piață al unui titlu de stat nu este același lucru cu costul plătit efectiv de stat pentru titlurile emise, ci se modifică în funcție de prețurile la care obligațiunile sunt tranzacționate pe piața secundară, oferind un reper important pentru costul la care statul se poate finanța.

Creșterea a fost rapidă: la începutul lunii septembrie, randamentul titlurilor pe 10 ani era în jur de 7%, iar în doar câteva săptămâni a trecut de 7,5%. În plus, creșterea dobânzilor la titlurile de stat nu s-a văzut doar la titlurile pe termen lung. În a doua jumătate a lunii septembrie, randamentele au urcat pe aproape întreaga curbă a maturităților, arată datele BNR. 

Pe piața primară, statul a atras, în septembrie, finanțare de la bănci la un randament mediu de 7,42%. 

De la ratingul României la dobânda unui credit

O agenție de rating nu stabilește dobânda la care se împrumută populația și nici nu modifică IRCC.
Rolul ratingului este să ofere investitorilor o evaluare a riscului asociat unui stat. Dacă ratingul se deteriorează, investitorii vor cere un randament mai mare pentru a cumpăra obligațiunile acelui stat. Cu alte cuvinte, România trebuie să plătească mai mult pentru a se împrumuta.

O creștere a costului la care se împrumută statul nu rămâne însă izolată de restul pieței financiare. Atunci când investitorii cer randamente mai mari pentru România, presiunea se transmite și către dobânzile la care băncile se împrumută între ele. Cu alte cuvinte, finanțarea poate deveni mai scumpă nu doar pentru stat, ci și pentru sistemul bancar.

Aici apare legătura cu ratele românilor: dobânzile de pe piața interbancară stau la baza calculării IRCC, indicele folosit pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate consumatorilor.

Pentru creditele noi, băncile își pot ajusta și condițiile de acordare, în funcție de costurile și de riscurile pe care le au. Acest lucru poate însemna marje fixe mai mari, dobânzi și comisioane mai ridicate, un avans mai substanțial la creditele ipotecare și condiții mai stricte pentru acordarea creditului. 

Ce este IRCC și cum influențează rata unui credit

IRCC este indicele de referință folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate consumatorilor. Dobânda variabilă plătită de client este formată din IRCC plus marja fixă a băncii. Asta înseamnă că, atunci când IRCC crește, crește și dobânda plătită de client, iar rata lunară poate deveni mai mare. 

IRCC este calculat pe baza dobânzilor efective la care băncile fac tranzacții între ele pe piața monetară. Aceste valori sunt apoi centralizate și transformate într-o medie trimestrială, care devine nivelul de referință în următorul trimestru.

Asta înseamnă că IRCC nu se modifică imediat atunci când cresc dobânzile din piața interbancară. Există un decalaj între momentul în care dobânzile se schimbă și momentul în care efectul ajunge în indice, iar apoi în rata creditului.

În prezent, IRCC este de 5,57%, începând cu 1 octombrie 2026, față de 5,56% în trimestrul anterior. Valoarea reflectă însă condițiile de pe piața interbancară dintr-o perioadă anterioară, nu ceea ce s-a întâmplat cu dobânzile în ultimele zile.

Prin urmare, dacă o eventuală retrogradare a României ar pune presiune suplimentară pe dobânzile interbancare, efectul asupra creditelor cu IRCC nu s-ar vedea imediat.

Efectul unei retrogradări în cursul de schimb

O deteriorare a ratingului României ar pune presiune și pe cursul valutar. 

Cursul este deja la niveluri record: pe 23 septembrie, euro a ajuns la 5,2788 lei, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

Pentru românii care au credite sau se pregătesc să cumpere o locuință, un leu mai slab are un impact negativ vizibil. Într-o astfel de situație, o locuință al cărei preț este exprimat în valută ajunge să coste mai mult în lei, ceea ce poate însemna mai mulți bani necesari pentru avans și o sumă mai mare de finanțat prin credit.

Concluzie 

Dacă România va intra sau nu în categoria junk rămâne de văzut. Ratingul de țară nu modifică direct rata unui credit, iar efectul unei eventuale retrogradări depinde de amploarea cu care această decizie influențează costurile de finanțare din piață. Indiferent de circumstanțe, brokerii Imobiliare.ro Finance rămân de partea ta pentru a te ajuta să găsești cele mai potrivite soluții de finanțare.